DONÁRE s.f. Faptul de a dona. [< dona]. Vezi definitia »

ÎMBUIBÁRE s. f. Acțiunea de a (se) îmbuiba și rezultatul ei; stare de om îmbuibat. – V. îmbuiba. Vezi definitia »

contratrécere s.f. (înv.) rectificare (a unei greșeli). Vezi definitia »

ÎNOTÁRE, înotări, s. f. Acțiunea de a înota; înotat. – V. înota. Vezi definitia »

PREMEDITÁRE s. f. faptul de a premedita. ◊ (jur.) circumstanță agravantă în săvârșirea în mod deliberat a unei infracțiuni. (< premedita) Vezi definitia »