prăș s.n. (reg.) fir de păr. Vezi definitia »

NAȘ², -Ă, nași, -e, s. m. și f. 1. Persoană care ține în brațe pruncul în timpul botezului, devenind astfel rudă cu familia respectivă. ◊ Expr. A fi nașul cuiva = a ști să potolească, să facă inofensiv pe cineva; a-i veni cuiva de hac, a învăța pe cineva minte. A-și găsi nașul = a da de o persoană care știe să pună la punct (pe cineva), să strunească (pe cineva). 2. Nun(ă). [Var.: (înv. și pop.) nănáș, -ă, (Înv. și reg.) nânáș, -ă s. m. și f.] – Nun + suf. -aș. Vezi definitia »

PLUȘ s.n. Țesătură de bumbac, de lână, de păr de capră etc. mai groasă decât catifeaua și cu firul mai lung, folosită în special în tapițerie. [Pl. -șuri. / < fr. p(e)luche]. Vezi definitia »

BĂIÉȘ, băieși, s. m. Lucrător într-o mină (de aur). – Baie² + suf. -aș. Vezi definitia »

PÂNZÍȘ², -Ă, pânziși, -e, adj. (Reg.; despre ploaie) Care cade ca o pânză deasă peste o mare întindere de pământ. – Din pânză + suf. -iș. Vezi definitia »