Definita cuvantului nimic
nimíc adv. – Deloc. – Var. nimica, nemic(ă), înv. Lat. nemῑca (Diez, I, 276; Densusianu, Hlr., 164; Pușcariu 1181; Candrea-Dens., 1094; REW 5885), cf. v. ven. nemiga, v. fr. nemie, it. ne mica. În limba veche, păstrează sensul etimologic de „cîtuși de puțin”; nemica de arme nu s’au apucat, ce de fugă (Gr. Ureche); n-au mai rămas nemică verdeață (Dosoftei). Cf. mică. Der. nimic, s. n. (bagatelă, micime, fleac); nimici, vb. (a anihila, a distruge, a suprima); nimicitor, adj. (distrugător); nimicnicie, s. f. (vanitate, nulitate); nimiccie, s. f. (înv., nulitate).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu nimic
BROMHÍDRIC ad.m. Acid bromhidric = acid format prin amestecul bromului cu hidrogenul. [< fr. bromhydrique]. Vezi definitia »
DILETANTÍSTIC, -Ă adj. Diletantic. [Cf. it. diletantistico]. Vezi definitia »
fistíc (fistíci), s. m. – 1. Arbore din țările calde cu fructe conținînd sîmburi comestibili. – 2. (S. n.) fructul fisticului. – Var. (înv.) fîstîc. Tc. fistik, arab. fostuq, per. festuq (Șeineanu, II, 173; Lokotsch 620; Ronzevalle 124), cf.ngr. φυστίϰι, alb. festek (Meyer 100), lat. med. festechum, fr. fustet, sp. alfóncigo, port. fistico; cf. forma paralelă din per. pistaq, de unde ngr. πιστάϰη, lat. med. pistacia, fr. pistache, sp. pistacho, sl. pistikŭ. – Der. fistichiu, adj. (înv., verde gălbui; înv., extravagant), din tc. fistiki; fîstîci, vb. (a tulbura, a năuci, a zăpăci), probabil aluzie la culoarea palidă care caracterizează tulburarea, cf. sfecli; fîstîceală, s. f. (confuzie). Vezi definitia »
PSIHIÁTRIC, -Ă, psihiatrici, -ce, adj. Care ține de psihiatrie, privitor la psihiatrie. [Pr.: -hi-a-] – Din fr. psychiatrique. Vezi definitia »
SIMPÁTIC adj. 1. Care inspiră simpatie; plăcut, drag, atrăgător. 2. Cerneală simpatică = cerneală care, după ce s-a scris cu ea, nu devine vizibilă decât în urma tratării cu diferite chimicale sau cu ajutorul căldurii. 3. (Anat.) Sistem nervos simpatic (sau s.n.) marele simpatic = parte a sistemului nervos formată din ganglioni și fibre nervoase, care reglează funcțiile vegetative. [Cf. fr. sympathique, it. simpatico < gr. syn – cu, pathos – afecțiune]. Vezi definitia »