Definita cuvantului nișcorici
nișcoríci s. m. pl. – Mîncărime. Origine îndoielnică. De asemenea, îndoielnică este și glosarea. E cuvînt mold., care pare folosit în expresii ca cea de la Cezar Petrescu: ai nișcorici, de nu mai stai locului. Ar putea fi un der. de la a mișca. Nu e atestat în dicționare.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu nișcorici
cuhucí, cuhucésc, vb. IV (reg.) a tuși. Vezi definitia »
ÎNGĂIMĂCÍ, îngăimăcesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) încurca, a (se) zăpăci. – Din îngăima + zăpăci. Vezi definitia »
níci conj. – Exprimă negația. – Var. (înv.) nece, nice. Mr. niți, ninți megl. niți. Lat. nĕquĕ (Pușcariu 1179; Candrea-Dens., 1229; REW 5868), cf. prov., fr., cat., sp. ni, port. nem. – Comp. niciun, adj., negativ, cf. megl., mr. nițiun, istr. niciur, care presupun un lat. nĕquĕ unus (Diez, I, 290; Densusianu, Hlr., 164; Pușcariu 1179; Candrea-Dens., 1230; REW 5896), cf. v. fr. neisune, it. nessuno, sp. ningún; nicicînd, adv. (niciodată); nicicum, adv. (în nici un fel); niciodată, adv. (în nici o vreme); niciunde, adv. (în nici un loc). – Cf. nicăieri. Vezi definitia »
MUCI-/MUCO- elem. „mucus, mucozitate, mucină”. (< fr. muci-, muco-, cf. lat. mucus) Vezi definitia »
PITROCÍ vb. IV. v. pritoci. Vezi definitia »