Definita cuvantului nivel
nivél (nivéluri), s. n. – 1. Înălțimea unui punct, a unei suprafețe etc. față de un plan orizontal dat. – 2. Nume a mai multor instrumente care măsoară diferențe de înălțime. – 3. Stadiu, grad, indice. Fr. niveau, adaptat fonetismelor derivatelor (din fr.); nivela, vb. (a egala); nivelator, s. m., adj., (buldozer; care nivelează).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu nivel
SÂMBURÉL, sâmburei, s. m. Diminutiv al lui sâmbure. – Sâmbure + suf. -el. Vezi definitia »
năntușél, năntușéi, adj. m. (reg.) potrivit de înalt; înăltuț. Vezi definitia »
VOLOCÉL, volocele, s. n. Diminutiv al lui voloc. – Voloc + suf. -el. Vezi definitia »
păducél (păducéi), s. m. – 1. Scaiete (Crataegus oxyacantha). – 2. Rîie a oilor. – 3. Mîncărime sau furnicătură pe tălpile picioarelor. – Mr. piducl’aș, megl. piduțel. Lat. *peducellus „sarcopt”, în loc de peducullus (Pușcariu 1239; Candrea-Dens., 1305; REW 6349; Pușcariu, Dacor., VII, 479), cf. it. pedicello „viemișor”. Numele de spin se explică prin usturimea produsă de fructul său. Scriban îl explică prin credința populară că ar provoca furnicătură; dar e vorba de o etimologie populară. – Cf. păduche. Vezi definitia »
IȘLICÉL, ișlicele, s. n. Diminutiv al lui ișlic. – Ișlic + suf. -el. Vezi definitia »