Definita cuvantului noian
noián (noiánuri), s. n. – 1. (Înv.) Golf. – 2. Mare, largul mării; puzderie. Origine necunoscută. Relația cu alb. ujanë „ocean”, din uf „apă” (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 295; Philippide, II, 726; Pușcariu, Dacor., III, 387; Pușcariu, Lr., 265; Rosetti, II, 120) nu pare probabilă (cf. Tiktin), deoarece, dacă ambele cuvinte provin din aceeași sursă, rom. nu ar conserva terminația -an (› -în). După ipoteza puțin sigură a lui Densusianu, GS, III, 423, în loc de *loian ‹ sl. loj- „a curge”; după Giuglea, Dacor., X, 108, din alb. llohë „ploaie”. Legat de ceh. noŕe „abis”, după Cihac, II, 217, sau anterior indoeurop. (Lahovary 339). Sensul de „mare” ar putea fi secundar. Nuanța înv. pare să fie cea de „coastă de mare, golf”; cel modern de „larg al mării”, ar putea fi rezultatul unei interpretări echivoce, căci cuvîntul nu are circulație populară. Dacă ar fi așa, s-ar putea porni de la naie „navă”, *năian „loc pentru nave” (ca ochian „instrument pentru ochi”).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu noian
caramán adj. m. (înv.) cu părul negru. Vezi definitia »
PONȚIÁN s.n. (Geol.) Al doilea etaj al pliocenului din bazinul dacic, reprezentat, în țara noastră, prin marne cenușii. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ți-an. / < fr. pontien]. Vezi definitia »
fazán (fazáni), s. m. – Pasăre de mărimea unei găini, vînată pentru carnea ei gustoasă. – Mr. fașano. Fr. faisan, alterat prin încrucișare cu ngr. φασιανός, cf. it. fagiano, rus. fazan. – Der. făzăniță, s. f. (femela fazanului); fezanda, vb., din fr. faisander. Vezi definitia »
LANDAMÁN s. n. titlu dat primului magistrat, în unele cantoane din Elveția. (< germ. Landamaun) Vezi definitia »
lătureán, -ă, adj. (reg.) care locuiește afară de sat, la periferia lui. Vezi definitia »