Definita cuvantului nojiță
nojíță (nojíțe), s. f. – 1. Șiret pentru legat opincile. – 2. (Mold.) Capsă, gaură la opinci. – Mr. nujiță, megl. nujoață, najoața. Bg., sb., cr. nožica (Cihac, II, 217; Tiktin; Pascu, II, 202); sensul primitiv din sl. este cel de dim. al lui noga „picior”, dar pare că s-a confundat cu sl., bg., sb. žica „șiret” (cf. jiță); în așa fel încît sb. nožica „picioruș” a ajuns să însemne în rom. „șiret”. – Der. noaje, s. f. (coardă, legătură; bandă), înv., probabil formație regresivă din nojiță (Iordan, Dift., 286). Oajdă, s. f. (înv. și Trans., coardă), cu der. înhojda, vb. (Trans., a lega), pare să aparțină la aceeași familie. Ngr. νουζίτσα trebuie să provină din sl. (Meyer, Neugr. St., II, 47).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu nojiță
INSISTÉNȚĂ s.f. Calitatea a ceea ce este insistent; stăruință, perseverență. ♦ (Spec.) Rugăminte, cerere insistentă. [Cf. fr. insistence, it. insistenza]. Vezi definitia »
CATAFÍLĂ s.f. (Bot.) Frunză redusă, de forma unor solzi, care se găsește pe tulpinile subpământene sau la exteriorul mugurilor. [< engl. cataphyll, cf. gr. kata – în jos, phyllon – frunză]. Vezi definitia »
talángă (-ắngi), s. f. – Balangă, clopoțel. – Var. talancă. Creație expresivă, cf. bălăngăni, tilincă. Uneori se folosește ca interj., talang, pentru a imita sunetul tălăngii. – Der. tălăngi (var. tălăngăni, tălăncăni), vb. (a agita, a bate talanga). Vezi definitia »
perevíză, perevíze, s.f. (înv.) cartușieră (purtată de-a curmezișul pieptului). Vezi definitia »
HEMOHIDARTRÓZĂ s.f. Revărsare simultană de sânge și de lichide seroase într-o articulație. [< fr. hémo-hydarthrose]. Vezi definitia »