Definita cuvantului nuia
nuiá (nuiéle), s. f. – 1. Băț, vargă. – 2. Lovitură de vargă. Lat. novella (Philippide, Principii, 33; Pușcariu 1200; Candrea-Dens., 1248; REW 5967). E dubletul lui nuvelă, s. f. (povestire scurtă), din fr. nouvelle, der. nuvelist, s. m., din fr. nouvelliste. Cf. v. sard. nuella, logud. noella „vie tînără”, it. novellame „plante tinere”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu nuia
caraboiá s. f. – Vitriol verde, sulfat de fier. Tc. karaboya (Șeineanu, II, 31). Vezi definitia »
SIGILLÁRIA s. f. arbore fosil de mărimea lepidodendronului, dar cu trunchiul neramificat. (< lat. sigillaria, fr. sigillaire) Vezi definitia »
ASIRIA, stat antic în Orientul Mijlociu, pe cursul mijlociu al fl. Tigru. Întemeiat la sfîrșitul milen. 3 î. Hr., s-a ridicat la rangul de mare putere politică în sec. 14-11 î. Hr. După o perioadă de decădere, în sec. 10-7 î. Hr., terit. statului a cuprins Mesopotamia, Siria, Fenicia și, pentru scurt timp Egiptul. A. s-a prăbușit în 605 î. Hr., sub loviturile mezilor și ale babilonienilor. Vezi definitia »
împăiá, pers. 3 sg. împăiază, vb. I refl. (reg.; despre oi) primăvara oile se împăiază = le cresc sub firele vechi de lână alte fire noi (pai); a năpârli. Vezi definitia »
caiá (caiéle), s. f. – Cui de potcoavă. Tc. kaye, cf. kayar „potcoavă cu țepi, împotriva alunecării” (Șeineanu, II, 76; Tiktin; DAR). După Scriban, din germ. Keil, ipoteză puțin probabilă (după Philippide, Principii, 33, din lat. *clavella). Vezi definitia »