ÎNDRĂCÍRE s. f. (Rar) Stare de (extremă) iritare; furie. – V. îndrăci. Vezi definitia »

CONTENÍRE, conteniri, s. f. Acțiunea de a conteni și rezultatul ei; sfârșit, încetare. ◊ Loc. adv. Fără contenire = neîncetat, mereu. – V. conteni. Vezi definitia »

APROVIZIONÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) aproviziona. 2. serviciu într-o întreprindere sau instituție care se ocupă cu aprovizionarea (1). (< aproviziona) Vezi definitia »

ORDINÁRE s.f. Ordonare. [< ordina]. Vezi definitia »

ATESTÁRE, atestări, s. f. Acțiunea de a atesta și rezultatul ei. – V. atesta. Vezi definitia »