Definita cuvantului oară
oáră (óri), s. f. – 1. (Înv., rar) Oră, ceas. – 2. Dată. – Mr., megl. oară. Lat. hōra (Densusianu, Hlr., 223; Pușcariu 1213; Candrea-Dens., 1270; REW 4176), cf. alb. herë (Philippide, II, 644), it., prov. ora, fr. heure, sp., port. hora. Expresia a-și veni în ori (Bucov., Trans., Banat, a-și veni în fire) pare să aibă la bază același cuvînt. – Der. ao(a)re(a) (var. ao(a)ri), adv. (înv., o dată; cînd), cu a- adverbial, cf. alb. aherë.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu oară
sticloanță, sticloanțe s. f. (augm.) sticlă. Vezi definitia »
TROHOÍDĂ, trohoide, s. f. Curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o suprafață plană. – Din fr. trochoïde. Vezi definitia »
RÁMCĂ, ramce, s. f. (Tipogr.) Ramă de fier care încadrează forma pentru o mașină de tipar. – Din rus. ramka. Vezi definitia »
VASELÍNĂ, vaseline, s. f. Substanță vâscoasă obținută prin rafinarea fracțiunilor grele de la distilarea țițeiului, ori prin amestecarea cu parafină a unor uleiuri, minerale, folosită ca unsoare pentru pielărie, ca lubrifiant etc. sau (în stare pură) ca unguent în farmacie și în cosmetică. – Din fr. vaseline. Vezi definitia »
clisură, s.f. 1. chei, din sârbo-croată klisura = chei Vezi definitia »