Definita cuvantului obleagă
obleágă (-égi), s. f. – Țarină, țelină, pîrloagă. – Var. obleag. Sl. oblegati „a se culca”, din lešti, lega, cf. obloji (Cihac, II, 220; Conev 68).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu obleagă
BAGATÉLĂ s. f. 1. lucru neimportant; fleac. ◊ obiect de mică valoare. 2. (muz.) piesă muzicală scurtă, pe o temă ușoară, variată ca expresie și formă; bluetă (2). (< fr. bagatelle, it. bagatella) Vezi definitia »
RADIOSÓNDĂ, radiosonde, s. f. Instrument folosit pentru efectuarea observațiilor meteorologice (presiune, temperatură, umiditatea aerului) în păturile superioare ale atmosferei, prin semnale radio2. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiosonde, germ. Radiosonda, engl. radio-sonde. Vezi definitia »
PODGOREÁNCĂ, podgorence, s. f. Podgoreană. – Podgorean + suf. -că. Vezi definitia »
SPOROGENÉZĂ s.f. Proces de formare și maturare a sporilor. [< fr. sporogenèse, cf. gr. spora – sămânță, genesis – naștere]. Vezi definitia »
NEÎNDEMẤNĂ s.f. (Înv.) Situație nefavorabilă, stare rea; ananghie. ◊ Expr. A fi la neîndemână = a se afla într-o situație critică, a fi la strâmtoare. Vezi definitia »