Definita cuvantului oblici
oblicí (oblicésc, oblicít), vb. – 1. A manifesta. – 2. A descoperi, a revela. – 3. A se informa, a-și da seama, a se impune. – 4. (Mold., Trans.) A adulmeca, a urmări, a cerceta. Sl. obličiti „a manifesta” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Miklosich, Lexicon, 469; Tiktin). Sec. XVI, înv., în afară de ultimul sens. – Der. oblicitor, s. m. (înv., denunțător).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu oblici
ARĂCÍ, arăcesc, vb. IV. Tranz. A pune pe araci vița de vie sau alte plante agățătoare. [Var.: hărăcí, hărăgí vb. IV] – Din arac. Vezi definitia »
BARANOVICI, oraș în Bielorusia (C.S.I.), la NE de Brest; 159 mii loc. (1989). Nod de transport. Ind. constr. de mașini, prelucr. lemnului, conf. și tricotaje, încălț., mat. de constr. Vezi definitia »
a face clăbuci expr. a fi furios. Vezi definitia »
zaclináci s.m. (înv.) conjurat. Vezi definitia »
SCOFÂLCÍ, scofâlcesc, vb. IV. Refl. 1. A slăbi foarte mult, a avea obrajii descărnați, a ajunge să i se vadă oasele; p. ext. a îmbătrâni sau a părea bătrân. ◊ Tranz. Boala l-a scofâlcit. 2. Fig. (Despre obiecte) A se strâmba, a se deforma, a se încovoia, a se turti; a se coșcovi, a se scoroji. – Et. nec. Vezi definitia »