Definita cuvantului oiem
oiém (-muri), s. n. – Cantitate procentuală de făină sau de grăunțe reținuțe ca plată la moară, la treierat etc. – Var. oem, oim, ui(u)m. Megl. uiem. Sl. uimati „a reține”, cf. slov., ceh. ujem, sb., cr. ujam (Miklosich, Lexicon, 1044; Cihac, II, 723).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu oiem
ÁIDEM interj. v. HÁIDE (2.) (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Vino! veniți! să mergem! ◊ (Împrumutând desinențe verbale de pers. 1 și 2 pl.) Haidem la plimbare. [Var.: háida, haid, áida, áide interj.] – Din tc. haydi, bg. haide, ngr. áide. – [DEX '96] Vezi definitia »
EMPIÉM s.n. (Med.) Acumulare de puroi într-o cavitate a organismului; pleurezie purulentă. [Pron. -pi-em, pl. -muri, -me. / < fr. empyème, cf. gr. en – în, pyon – puroi]. Vezi definitia »
LIMFEDÉM s. n. edem bogat în proteine și dur datorită prezenței în țesuturi a unui exces de limfă. (< fr. lymphoedème) Vezi definitia »
HEM s.n. Materie colorantă care intră în compoziția hemoglobinei. [< fr. hème, cf. gr. haima – sânge]. Vezi definitia »
TOTÉM s. n. /s. m. 1. animal, plantă, obiect considerat la unele populații primitive ca strămoș și protector al populației respective și venerat ca atare. 2. imagine, reprezentată sculptural, a unui totem (1). (< fr. totem) Vezi definitia »