Definita cuvantului oiem
oiém (-muri), s. n. – Cantitate procentuală de făină sau de grăunțe reținuțe ca plată la moară, la treierat etc. – Var. oem, oim, ui(u)m. Megl. uiem. Sl. uimati „a reține”, cf. slov., ceh. ujem, sb., cr. ujam (Miklosich, Lexicon, 1044; Cihac, II, 723).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu oiem
POST-MÓRTEM adv. (În legătură cu o distincție acordată cuiva) După moarte. [< lat. post – după, mors – moarte]. Vezi definitia »
RECVIÉM s.n. Slujbă catolică, rugăciune pentru pomenirea celor morți. ♦ Muzică compusă pentru această rugăciune. [Pron. -vi-em, scris și requiem s.n. / < fr. requiem, germ. Requiem, lat. requies – odihnă, it. (missa da) requiem – slujba pentru morți]. Vezi definitia »
TOTÉM s. n. /s. m. 1. animal, plantă, obiect considerat la unele populații primitive ca strămoș și protector al populației respective și venerat ca atare. 2. imagine, reprezentată sculptural, a unui totem (1). (< fr. totem) Vezi definitia »
SUPRÉM, -Ă adj. Cel mai de sus, cel mai înalt, cel mai bun etc.; mai presus de toate; (p. ext.) extrem, ultim. [Cf. fr. suprème, lat. supremus, superlativ al lui superus]. Vezi definitia »
SCLEREDÉM s.n. (Med.) Edem scleros al straturilor subcutanate și al țesutului de mușchi al ochiului. [< fr. scléroedème, cf. gr. skleros – dur, oidema – umflătură]. Vezi definitia »