Definita cuvantului ojic
ojíc s. m. – (Olt.) Mîncărime, arsură pe tubul digestiv. – Var. ojig. Sb. ožig „flacără” (Pușcariu, Dacor., VII, 124), cf. jig. – Der. ojiji, vb. (Trans., Banat, Olt., a arde, a lua foc), din sb. ožeči, ožežem.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ojic
SCANDINÁVIC, -Ă, scandinavici, -ce, adj. Scandinav (2). – Din germ. scandinavisch. Vezi definitia »
PÁZNIC, paznici, s. m. 1. Cel care păzește; păzitor, strajă, gardian. 2. (Înv.) Membru al consiliului comunal însărcinat cu strângerea impozitelor. – Pază + suf. -nic. Vezi definitia »
HIPERCHERATÓZIC, -Ă adj. Referitor la hipercheratoză. [< fr. hyperkératosique]. Vezi definitia »
ROȘÁTIC, -Ă adj. v. roșiatic. Vezi definitia »
RADIOTERÁPIC, -Ă adj. Referitor la radioterapie; radioterapeutic. [Cf. fr. radiothérapique] Vezi definitia »