ONÍXIS s.n. Onichie. [< fr. onyxis, cf. gr. onyx – unghie]. Vezi definitia »

clísis s.f. (înv.) aplecare, dispoziție, înclinare, îndemn (spre ceva). Vezi definitia »

CAÍS, caiși, s. m. Arbore originar din Asia, cultivat pentru fructele sale (Prunus armeniaca). – Ngr. kaisi. Vezi definitia »

PROPÓLIS s. n. 1. substanță cleioasă, prelucrată de albine din polen și din mugurii plantelor, folosită la astuparea fisurilor stupului, la lipitul fagurilor etc. 2. preparat farmaceutic pe bază de propolis (1). (< fr. propolis) Vezi definitia »

TARÁXIS s. n. (med.) tulburare a vederii. (< fr., gr. taraxis) Vezi definitia »