RAS s. m. înalt titlu nobiliar militar în Etiopia, rezervat căpeteniilor de provincii istorice. (< fr. ras) Vezi definitia »

ATEAS, rege scit, conducător al unor triburi așezate în Dobrogea. Înfrînt în 339 î. Hr. de regele Macedoniei, Filip II. Vezi definitia »

vasistás (înv.) s. n., pl. vasistáse / vasistásuri Vezi definitia »

PRIPÁS, pripasuri, s. n. 1. (Înv. și pop.) Pui de animal domestic. 2. (Pop.; în loc. adj.) De pripas = a) (despre animale domestice) care rătăcește de colo până colo, fără stăpân; p. ext. luat drept zălog, drept garanție (până la recuperarea pagubei produse în semănături străine); b) (despre copii) părăsit, abandonat; p. ext. nelegitim; c) (despre oameni) venit din altă parte; străin, venetic. 3. (Reg.) Despăgubire plătită pentru o vită care a produs stricăciuni în semănături străine. – Din sl. pripasŭ. Vezi definitia »

DÍCERAS s. m. gen fosil de lamelibranhiate având cochilia cu valve groase și vârfurile răsucite în formă de corn. (< fr. dicéras) Vezi definitia »