Definita cuvantului orie
órie (órii), s. f. – (Munt.) Plasă de pescuit. Origine incertă. Ar putea fi sb. oruhe „dispozitiv, instalație”. Relația propusă de Scriban, cu lat. horia „barcă” și cu tc. oria „pătrat”, nu e posibilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu orie
SPERMATÍE s.f. (Bot.) Gamet mascul, la plante, cu un singur nucleu. [Gen. -iei. / < fr. spermatie]. Vezi definitia »
ecténie (ecténii), s. f. – Șir de rugăciuni rostite în timpul slujbei. Ngr. ἐϰτένεια. Sec. XVII. Vezi definitia »
povarnageríe1, povarnageríi, s.f. (reg.) ocupația povarnagiului (v.). Vezi definitia »
MONOCROMÍE s.f. 1. Procedeu utilizat în pictură prin care se folosește o singură culoare. 2. Reproducere într-o singură culoare. [Gen. -iei. / < fr. monochromie]. Vezi definitia »
POLIURÍE, poliurii, s. f. Simptom clinic caracterizat prin eliminare de urină în cantitate mai mare decât cea normală. [Pr.: -li-u-] – Din fr. polyurie. Vezi definitia »