Definita cuvantului orie
órie (órii), s. f. – (Munt.) Plasă de pescuit. Origine incertă. Ar putea fi sb. oruhe „dispozitiv, instalație”. Relația propusă de Scriban, cu lat. horia „barcă” și cu tc. oria „pătrat”, nu e posibilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu orie
AZOTURÍE s. f. eliminare anormală de substanțe azotate (uree, acid uric) prin urină. (< fr. azoturie) Vezi definitia »
ELECTROFILÍE s. f. puterea electrofilă a unei particule. (< fr. électrophilie) Vezi definitia »
BULIMÍE s. f. Stare patologică manifestată prin foame excesivă, continuă. – Din fr. boulimie. Vezi definitia »
SCAPULALGÍE s. f. afecțiune dureroasă a umărului; omalgie. (< fr. scapulalgie) Vezi definitia »
CHEIROMEGALÍE s. f. hipertrofie a degetelor și a mâinilor. (< fr. chéiromégalie) Vezi definitia »