Definita cuvantului orta
ortá (ortále), s. f. – 1.Regiment, grupare militară. – 2. Grup, adunare, clasă. Tc. orta „centru” (Șeineanu, II, 278; Lokotsch 1597), cf. ngr. όρτᾶς, sb., alb. orta. – Der. ortac, s. m. (tovarăș, camarad), din tc. ortak (Roesler 600; Lokotsch 1598; Ronzevalle 38), cf. mr. urtac, alb., bg. ortak; ortăci, vb. refl. (a se întovărăși, a se împrieteni); ortăcie, s. f. (asociere, tovărășie, prietenie), în Banat și Trans.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu orta
REPLANTÁ vb. I. tr. A planta din nou; a transplanta. [Cf. fr. replanter]. Vezi definitia »
iubita scumpa Vezi definitia »
PRENOTÁ, prenotez, vb. I. Tranz. (Rar) A înscrie dinainte pe cineva pe o listă, pentru a-l avea în evidență. – Pre1- + nota. Vezi definitia »
CONOTÁ vb. tr. a semnifica prin conotație. (< fr. connoter) Vezi definitia »
TWISTÁ vb. intr. a dansa twist. (< fr. twister) Vezi definitia »