stăncuță, stăncuțe s. f. (eufem.) țigan, rrom. Vezi definitia »

a sta cu fundul în două / șapte luntri expr. 1. a fi oportunist. 2. a nu ști ce vrea. Vezi definitia »

CÚTĂ, cute, s. f. 1. Îndoitură (adâncă) într-un obiect de îmbrăcăminte; încrețitură, fald, creț, pliu. ♦ Urmă, dungă rămasă pe o țesătură sau pe o hârtie în locul unde au fost îndoite. ♦ Încrețitură a scoarței pământului, formată sub acțiunea forțelor tectonice. 2. Zbârcitură (a obrazului); rid, creț. – Din bg. kuta. Vezi definitia »

a rămâne cu sluta în vatră expr. (pop.) a nu-și putea mărita fata. Vezi definitia »

HISTOPOIÉZĂ s. f. proces de formare a țesuturilor organice, cu proprietăți funcționale, pornind de la celula inițială. (< fr. histopoïèse) Vezi definitia »