Definita cuvantului ostoi
ostoí (ostoiésc, ostoít), vb. – A calma, a liniști. – Var. ostoia, ostei(a), ostia, ustoia, ust(e)ia. Sl. ustojati „a domina” (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 364). – Der. ostoi, s. n. (odihnă, răgaz), deverbal contruit modern.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ostoi
maramoi s. m. invar. (intl., înv., peior.) evreu. Vezi definitia »
ȘARAMPÓI, șarampoi, s. m. (Reg.) Par lung și gros, folosit pentru a face garduri, picioare de pod etc. – Din magh. sorompó. Vezi definitia »
șopoí, șopoiésc, vb. IV (reg.) a șopti; (refl.) a discuta în șoaptă. Vezi definitia »
năboí3, pers. 3 sg. năboiéște, vb. IV unip. (reg.) 1. (despre ape) a se revărsa, a inunda, a potopi. 2. (despre ființe) a se năpusti, a năpădi, a invada. 3. a transpira, a suda. 4. (despre plug) a se împotmoli. Vezi definitia »
hop-ciocói s.m. (înv.) ciocoi avansat. Vezi definitia »