Definita cuvantului otavă
otávă (-ắvi), s. f. – 1. Fîn cosit toamna, a doua iarbă. – 2. Al doilea cosit al ierbii. Bg., sb., cr., slov., ceh., rus. otava, pol. otawa (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 233; Conev 68; Vasmer, II, 289). – Der. otăvi, vb. (a cosi pășunea pentru a doua oară; a reveni); otăviște, s. f. (pășune de toamnă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu otavă
scoptúră, scoptúri, s.f. (reg.) brânză de vacă obținută din laptele acru încălzit sau din zerul fiert; scoptătură. Vezi definitia »
POLÁTĂ, polate, s. f. (Reg.) Încăpere mică pe lângă o casă țărănească, servind ca magazie pentru unelte și obiecte de gospodărie. ♦ Streașină. [Var.: polátră s. f.] – Din bg. polata. Vezi definitia »
BUTIRÍNĂ s. f. Ester al glicerinei cu acidul butiric, unul dintre principalii componenți ai grăsimilor. – Din fr. butyrine. Vezi definitia »
MÁNTICĂ s. f. prezicere a viitorului prin interpretarea semnelor cerești, a zborului păsărilor, a fenomenelor naturale etc. (< fr. mantique, it. mantica, gr. mantike) Vezi definitia »
trăgănătúră s.f. (înv.) modulație (a vocii) prelungită. Vezi definitia »