Definita cuvantului otavă
otávă (-ắvi), s. f. – 1. Fîn cosit toamna, a doua iarbă. – 2. Al doilea cosit al ierbii. Bg., sb., cr., slov., ceh., rus. otava, pol. otawa (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 233; Conev 68; Vasmer, II, 289). – Der. otăvi, vb. (a cosi pășunea pentru a doua oară; a reveni); otăviște, s. f. (pășune de toamnă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu otavă
CASIERÍȚĂ s.f. Casieră. [< casier + -iță]. Vezi definitia »
POLIPEPTIDÁZĂ s.f. Enzimă capabilă să dezintegreze polipeptidele. [< fr. polypeptidase]. Vezi definitia »
HAPLOÍDĂ, haploide, adj.f. (Biol.; în sintagma) Fază haploidă = stare în care se află celulele sexuale în nucleele cărora există o jumătate din numărul de cromozomi caracteristic celulelor somatice; haplofază. – Din fr. haploïde. Vezi definitia »
STÚPĂ1 s. f. Nume dat firelor de cânepă rămase între dinții daracului după scoaterea fuiorului. ♦ Câlți de cânepă sau de bumbac cu care se curăță uneltele, mașinile etc. ♦ Dop de câlți, de cârpe sau de hârtie care se pune în pușcă sau în cartuș deasupra pulberii ori alicelor; fuituială. – Lat. stuppa. Vezi definitia »
CONDROGENÉZĂ s.f. (Biol.) Formare de țesut cartilaginos. [< fr. chondrogenèse, cf. gr. chondros – cartilaj, genesis – formare]. Vezi definitia »