BURÍU, burie, s. n. (Înv. și reg.) Butoiaș cu capacitatea de peste 100 l, în care, în gospodăriile țărănești, se păstrează de obicei țuica sau oțetul. – Din bg. burija. Vezi definitia »

ESTIMATÓRIU, -IE adj. estimativ. (< fr. estimatoire) Vezi definitia »

EUFÓNIU s.n. Instrument muzical de alamă folosit de obicei la acompaniament. ♦ Registru de orgă asemănător clarinetului. [Pron. -niu. / < it. eufonio]. Vezi definitia »

micșuníu, -íe, micșuníi, adj. (reg. înv.) de culoarea micșunelei. Vezi definitia »

MILÉNIU s.n. Interval de timp de o mie de ani. ♦ Împlinirea a o mie de ani de la producerea unui eveniment însemnat; sărbătorirea evenimentului cu această ocazie. [Pron. -niu. / cf. it. millennio]. Vezi definitia »