Definita cuvantului parapon
parapón (-oáne), s. n. – Supărare, ceartă, motiv de discordie. – Mr. parapun. Ngr. παράπονον (Cihac, II, 683; Gáldi 220). – Der. paraponisi, vb. refl. (a se plînge, a se supăra), din ngr. παραπονῶ, aorist παραπόνησα (Graur, BL, IV, 107).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu parapon
HEGEMÓN s. m., adj. conducător; (cel) care reprezintă forța principală, conducătoare. (< lat., gr. hegemon) Vezi definitia »
FRIZÓN, frizoane, s. n. Fibră textilă provenită din straturile exterioare ale gogoșilor de mătase. – Din fr. frison. Vezi definitia »
SUBTÓN s.n. (Muz.) Ton suplimentar mai jos decât cel fundamental. [< sub- + ton]. Vezi definitia »
PAROXITÓN, -Ă adj., s.n. (Cuvânt) care se accentuează pe penultima silabă. [< fr. paroxyton]. Vezi definitia »
FITOPLEUSTÓN s. n. pleuston vegetal. (< fr. phytopleuston) Vezi definitia »