muhafíz (muhafízi), s. m. – Comandant de fortăreață sau de închisoare. Tc. (arab.) muhafiz „gardă” (Șeineanu, III, 84). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

MELȘPÁIZ, melșpaize, s. n. (Germanism, reg.) Prăjitură (de casă). – Din germ. Mehlspeise. Vezi definitia »

KIRGHÍZ s.n. ~ 3. Dialect turc înrudit cu cel kazah, vorbit de kirghizi (1.). Vezi definitia »

MARCHÍZ, marchizi, 1. Titlu purtat, în societatea medievală apuseană, de către conducătorul unui comitat de frontieră; conducătorul militar al unei mărci³. 2. Titlu de noblețe în unele țări din Europa apuseană, superior aceluia de conte și inferior aceluia de duce. 3. Persoană care poartă unul dintre aceste titluri. – Din fr. marquis. Vezi definitia »

MUHAFÍZ, muhafizi, s. m. (Turcism înv.) Comandant militar turc al unei cetăți. – Din tc. muhafiz. Vezi definitia »