Definita cuvantului parcan
parcán (parcáne), s. n. – Fortificație, zid de apărare. – Var. părcan. Sl. (ceh., pol., rut., rus.) parkan (Cihac, II, 245; cf. Miklosich, Fremdw., 116). E dubletul lui părcan (var. părcam, parcană), s. n. (Trans., Banat, ramă, cadru, ciubuc concav, mulură concavă, bîrnă semirotundă), din mag. párkány. – Der. părcăni, vb. (înv., a proteja cu ajutorul unor palisade sau fortificații).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu parcan
BEOȚIÁN, -Ă s.m. și f. Locuitor al Beoției antice. ♦ (Fig.) Ignorant, lipsit total de preocupări intelectuale (aluzie la reputația locuitorilor Beoției antice). [Pron. -ți-an, < fr. béotien]. Vezi definitia »
toitán, -ă, toitáni, -e, adj. (reg.) voinic, dolofan, mare. Vezi definitia »
DARWINIÁN, -Ă adj., s. m. f. darwinist. (< fr. darwinien) Vezi definitia »
LATORFIÁN, -Ă adj., s. n. (din) etajul inferior al oligocenului din estul și centrul Europei. (< fr. lattorfien) Vezi definitia »
VATMÁN s.m. Cel care conduce un tramvai; manipulant. [Acc. și vátman. / < fr. wattman, cf. engl. wattman]. Vezi definitia »