Definita cuvantului parolă
parólă (paróle), s. f. – 1. Legămînt, angajament. – 2. Cuvînt de onoare. – Mr. parolă. It. parola, fr. parole, cf. tc., bg. parola „legămînt”. Cu acest sens, de la începuturile sec. XVIII. – Der. parolist, s. m. (om de onoare, cavaler).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu parolă
ZÁTCĂ, zătci, s. f. (Banat, Olt.; La războaiele de țesut) Ansamblul firelor de urzeală din planul orizontal. (prob. din sl. zadĩ = înapoi) Vezi definitia »
PROVINCIOÁRĂ, provincioare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui provincie. [Pr.: -ci-oa-] – Provincie + suf. -ioară. Vezi definitia »
TELEANCHÉTĂ s.f. Anchetă a televiziunii. [< tele- + anchetă]. Vezi definitia »
LOCOMOBÍLĂ s.f. Mașină de forță montată pe roți, acționată cu aburi sau cu motor de benzină, care se poate deplasa prin remorcare și se folosește la punerea în mișcare a altor mașini. [< fr. locomobile, cf. lat. locus – loc, mobilis – mobil]. Vezi definitia »
XILOSTRÓMĂ s.f. Miceliu pâslos la ciupercile xilofage, dezvoltat în interiorul țesutului lemnos. (din fr. xylostrome) Vezi definitia »