Definita cuvantului educație
EDUCÁȚIE, educații, s. f. Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și ale tineretului sau, p. ext., ale oamenilor, ale societății etc.; rezultatul acestei activități pedagogice; bună creștere, comportare civilizată în societate. ◊ Loc. vb. A face educație cuiva = a educa pe cineva. ◊ Educație fizică = ansamblu de măsuri care au ca scop asigurarea dezvoltării fizice armonioase a oamenilor, întărirea sănătății, formarea și perfecționarea cunoștințelor, priceperii și deprinderilor de mișcare necesare atât pentru muncă, cât și pentru activitatea sportivă. [Var.: (înv.) educațiúne s. f.] – Din fr. éducation, lat. educatio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu educație
INTERJÉCȚIE s.f. (Gram.) Parte de vorbire neflexibilă fără funcție sintactică și care exprimă stări sufletești sau imită sunete, zgomote etc. [Gen. -iei, var. interjecțiune s.f. / cf. fr. interjection, lat. interiectio]. Vezi definitia »
uníe, uníi, s.f. (înv.) unire cu autoritatea papală; uniație. Vezi definitia »
SĂNDULIE, săndulii, s. f. Reg. Covoraș sau blană pe care pui picioarele când te dai jos din pat. – Probabil din fr. descente du lit. Vezi definitia »
ANTISEPSÍE s.f. Ansamblu de măsuri folosite pentru distrugerea microbilor și a focarelor de infecție. [Gen. -iei. / < fr. antisepsie, cf. gr. anti – contra, sepsis – putrefacție]. Vezi definitia »
CUSĂTORÍE1 s. f. (Rar) Meșteșugul de a coase; meseria cusătoresei. – Cusător (puțin folosit „croitor” < coase) + suf. -ie. Vezi definitia »