Definita cuvantului păstor
păstór (păstóri), s. m. – 1. Cioban. – 2. Pastor, prelat. – Megl. păstir, istr. pastor. Lat. pastor (Pușcariu 1284; Candrea-Dens., 1355; REW 6279), cf. prov. pastre, cat., sp., port. pastor. Rezultatul normal ar fi păstore, dar a fost redus la tipul de decl. II, ca în cazul lui păun, tăun etc. (după Pușcariu, trebuie să se pornească de la un lat. *pastorius; după Tiktin, ar fi fost influențat de substantivele în -or). E dubletul lui pastor, s. m. (pastor protestant), din germ. Pastor. Der. păstorel, s. m. (ciobănaș; codobatură galbenă, Motacilla flava); păstori, vb. (a paște vitele, a ciobăni; a păstori o turmă de credincioși); păstorie, s. f. (ocupație de păstor); păstoresc, adj. (de păstor, pastoral); păstorește, adv. (ca un păstor); păstorit, s. n. (creșterea vitelor); păstoriță, s. f. (ciobăniță); păstoricesc, adj. (rar, pastoral, de păstor spiritual); arhipăstor, s. m. (prelat). – Din rom. provine mag. pásztor (Candrea, Elemente, 400).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu păstor
MERIȘOR1, merișori, s. m. 1. Diminutiv al lui măr1. 2. Numele a doi arbori din familia rozaceelor, cu flori melifere; a) arbore originar din Siberia, cu frunze aproape rotunde, cu flori albe sau roz, cultivat pentru fructele sale din care se prepară dulceață (Pirus baccata); b) (reg.) scoruș. 3. Mic arbust de munte cu frunze în permanență verzi, cu flori melifere de culoare albă sau roșiatică și cu fructe comestibile; smirdar (Vaccinium vitis idaea). 4. Cimișir. – Măr1 + suf. -ișor. Vezi definitia »
EVACUATÓR, -OÁRE I. adj. care permite evacuarea. II. s. n. deversor pentru evacuarea debitelor excedentare de apă, a aluviunilor etc. (< fr. évacuateur) Vezi definitia »
ANIHILATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Care anihilează. [Cf. fr. annihilateur]. Vezi definitia »
FEȘTELITÓR, -OÁRE, feștelitori, -oare, adj., s. m. și f. (Reg.; peior.) (Persoană) care scrie urât sau prost, care mâzgălește. – Feșteli + suf. -tor. Vezi definitia »
PRIGONITÓR, -OÁRE, prigonitori, -oare, s. m. și f. Persoană care prigonește; asupritor. – Prigoni + suf. -tor. Vezi definitia »