USTURICIÓS, -OÁSĂ, usturicioși, -oase, adj. (Reg.) Usturător. – Din ustura + suf. -ic-ios. Vezi definitia »

ONERÓS, -OÁSĂ adj. Costisitor, împovărător, apăsător; dezavantajos. ♦ (Jur.) Cu titlu oneros = cu condiția de a suporta anumite cheltuieli sau sarcini. [< fr. onéreux, lat. onerosus < onus – sarcină]. Vezi definitia »

CONTAGIÓS, -OÁSĂ, contagioși,-oase adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre boli) Care se transmite de la om la om; molipsitor. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de o boală molipsitoare. [Pr.: -gi-os] – Din fr. contagieux, lat. contagiosus. Vezi definitia »

trândós, -oásă, adj. (reg.) (despre pământ) bătătorit, tare; (despre piele) îngroșat, cu bătături; (despre oameni) leneș, trândav. Vezi definitia »

MUSTĂCIÓS, -OÁSĂ, mustăcioși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Care are mustăți (I) mari și dese. 2. (Despre cereale) Cu țepi lungi și deși. 3. (Despre unele plante) Cu mustăți (II 3). [Var.: musteciós, -oásă adj.] – Mustață + suf. -ios. Vezi definitia »