Definita cuvantului paure
páure (-ri), s. m. – Țăran, lucrător agricol. Germ. Bauer (Candrea). În Banat, ca și der. păuriță, s. f. (țărancă); păurie, s. f. (plugărie); păuresc, adj. (țărănesc). Cf. sb. paor „țăran”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu paure
PURCÉDERE, purcederi, s. f. (Pop.) Acțiunea de a purcede și rezultatul ei; plecare, pornire (la drum). – V. purcede. Vezi definitia »
HĂPĂLUÍRE s. f. v. hăpălui. [DAR] Vezi definitia »
HĂRĂZÍRE, hărăziri, s. f. Acțiunea de a hărăzi și rezultatul ei. – V. hărăzi. Vezi definitia »
INFAMÁRE, infamări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a infama; defăimare. – V. infama. Vezi definitia »
SPIRANTIZÁRE s. f. strâmtare a canalului bucal și a axei sale mediane, în vederea producerii unei consoane fricative sau constrictive. (după fr. spirantisation) Vezi definitia »