SPRIJOÁNĂ, sprijoane, s. f. (Reg.) Scândură, par, grindă pe care se sprijină ceva sau care susține ceva. – Din sprijin. Vezi definitia »

ITALICĂ sau APENINICĂ, Peninsula ~ peninsulă în S Europei, între mările Tireniană, Ionică și Adriatică, mărginită la N de C. Padului; 149 mii km². Străbătută de la NV spre SE de M-ții Apenini. Climă mediteraneană. Formează o mare parte a terit. Italiei. Vezi definitia »

PICULÍNĂ, piculine, s. f. Instrument muzical de suflat, asemănător cu un mic flaut, care emite sunete din registrul acut. – Cf. it. piccolino. Vezi definitia »

RAHICENTÉZĂ s.f. (Med.) Puncție rahidiană. [< fr. rachicentèse, cf. gr. rachis – coloana vertebrală, kentesis – înțepătură]. Vezi definitia »

GLETÍERĂ, gletiere, s.f. Unealtă formată dintr-o placă dreptunghiulară de oțel cu mâner de lemn sau plastic, folosită la aplicarea unui strat de glet peste tencuială. – Din germ. Glätt[putz]. Vezi definitia »