Definita cuvantului pecetie
pecétie (pecétii), s. f. – 1. Ștampilă, sigiliu, timbru. – 2. (Înv.) Hîrtie ștampilată. – Var. pecete, (Mold.) peceată. Sl. pečatĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 250), cf. sb. pečat, mag. pecset. Sec. XVI. – Der. pecelnic, s. m. (înv., păstrător al peceților statului, cancelar); pecetar, s. m. (înv., păstrător al peceților); pecetlui, vb. (a ștampila), din sl. pečatĭlĕti; pecetluitură, s. f. (hîrtie cu pecete); pecetluit, s. n. (hîrtie cu pecete), sec. XVII, înv.; pecetnic, s. n. (înv., ștampilă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pecetie
CRONOLOGÍE, cronologii, s. f. Disciplină auxiliară a istoriei, care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor; succesiune în timp a evenimentelor (istorice); sistem adoptat pentru socotirea anilor. ♦ Listă care cuprinde o succesiune cronologică. – Din fr. chronologie. Vezi definitia »
MEGASPLANHNÍE s.f. Megalosplanhnie. [Gen. -iei. / < fr. mégasplanchnie]. Vezi definitia »
TELEFILÍE s. f. pasiune pentru televiziune. (< telefil + -ie) Vezi definitia »
OPILÁȚIE s.f. (Med.) Obstrucție. [Gen. -iei. / < fr. opilation]. Vezi definitia »
CONFORMÁȚIE, conformații, s. f. Structură fizică generală a corpului sau a părților lui, a unei suprafețe de teren etc.; constituție. – Din fr. conformation, lat. conformatio. Vezi definitia »