Definita cuvantului pedepsi
pedepsí (pedepsésc, pedepsít), vb. – 1. (Înv.) A instrui, a disciplina, a educa, a forma. – 2. A condamna, a osîndi. – 3. (Refl.) A se chinui, a se tortura, a suferi. – Mr. pidipsescu, pidipsire, megl. pidipsés, pidipsiri „a munci”. Mgr. παιδεύω, aorist ἐπαίδεψα (Munu 44; Sandfeld 19), cf. sb., cr. pèdepsati (sec. XIV, cf. Vasmer, Gr., 113), bg. pedepsvam „a pedepsi”; ipoteza este inutilă, fiindcă evoluția este normală; cf. disciplinar și v. fr. „chastiier” „a instrui”. Der. pedeapsă (var. pideapsă), s. f. (osîndă; înv., educație, instrucție), cf. ngr. παίδευσις, sl. pedepsija; pedepsie, s. f. (Mold.) „epilepsie”, probabil din sl. pedepsija (după Philippide, Principii, 107, prin încrucișarea cu epilepsie); pedepsitor, adj. (care pedepsește).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pedepsi
gunosí (-sésc, ít), vb. refl. – A se plictisi, a se sătura. Sl. gnąsiti sę (DAR). Sec. XVI, înv. Pare un împrumut literar, fără circulație. Vezi definitia »
TOROSÍ, torosesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A vorbi mult, a trăncăni, a flecări. Vezi definitia »
BUCHIRISÍ, buchirisesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A citi sau a învăța cu mare osteneală sau cu migală. – Din bucher + suf. -isi. Vezi definitia »
curdisí, curdisésc, vb. IV (înv.) a așeza, a răndui. Vezi definitia »
planisí (planisésc, planisít), vb. – A ademeni, a înșela. Ngr. πλανῶ, aorist πλάνησα (Tiktin; Gáldi 229). Vezi definitia »