Definita cuvantului pichire
pichíre (píchiri), s. f. – Bibilică (Numida meleagris). – Var. piche, pichere, picură. Origine îndoielnică, dar sigur legată de ngr. ποιϰίλος „pestriț”, cf. numele sp. Originea imitativă (Scriban) pare mai puțin probabilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pichire
NITRÁRE s. f. introducere a grupării nitro în molecula unui compus organic; nitrație. (< nitra) Vezi definitia »
smăcináre, smăcinări, s.f. (înv.) 1. fărâmițare; zdrobire. 2. tortură. 3. agitație, tulburare. 4. (fig.) zbucium sufletesc. Vezi definitia »
REUNIFICÁRE, reunificări, s. f. Acțiunea de a reunifica și rezultatul ei. – V. reunifica. Vezi definitia »
DIVIZÁRE, divizări, s. f. Acțiunea de a (se) diviza și rezultatul ei. – V. diviza. Vezi definitia »
gínere (gíneri), s. m. – 1. Soțul unei femei, în raport cu părinții acesteia. – 2. Mire. – Mr. dzinere, megl. ziniri, istr. žiner. Lat. gĕner (Pușcariu 720; Candrea-Dens., 745; REW 3730; DAR), cf. it. genero, prov. genere, fr. gendre, sp. yerno, port. genro. Cuvînt comun în toate regiunile (ALR, II, 259). Nu are sensul de „bărbat căsătorit” pe care Sandfeld 37 îl presupune, deducîndu-l din ngr. γαμβρός; indică numai persoana căsătorită, din punctul de vedere al înrudirii sale spirituale cu socrii, sau în cursul ceremoniei de nuntă. – Der. gineri, vb. (a face pe cineva să-i fie ginere, a-și da fata după cineva); ginerie, s. f. (gradul de rudenie al ginerelui cu socrii). Vezi definitia »