Definita cuvantului piele
piéle (piéi), s. f. – 1. Țesut care acoperă corpul animalelor; epidermă. – 2. Pieliță; piele de animal jupuită și prelucrată. – 3. Curea, iuft. – Var. (Mold.) chele. Mr. chiale, megl. chialie. Lat. pĕllem (Pușcariu 1309; Candrea-Dens., 1379; REW 6377), cf. it., port. pelle, prov. pel, fr. peau, sp. piel. Cuvînt de uz general (ALR, I, 3). – Der. pielar, s. m. (meseriaș care prelucrează piei); pielărie, s. f. (mulțime de piei; atelierul, meseria de pielar); pielcea (var. pielcică, pielcuță), s. f. (piele, mai ales de miel), cu suf. -cea (după Candrea-Dens., 1380 și Iordan, Dift., 59, din lat. *pĕllicĕlla); pieliță, s. f. (piele; membrană; ten); pielos, adj. (Trans., neted, alunecos); împielița, vb. (a incarna); împielițat, adj. (îndrăcit, neastîmpărat), în loc de drac împielițat.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu piele
zilele se duc penesimtite Vezi definitia »
DUBLÉ s. n. (Obiect de) metal placat cu un strat subțire de aur sau de platină. – Din fr. doublé. Vezi definitia »
săftiéle s.f. pl. (reg.) piei de capră fine, tăbăcite vegetal; saftiene. Vezi definitia »
COMATÚLE s. f. pl. specie de echinoderme marine. (‹ fr. comatules) Vezi definitia »
ÎNCÁLE adv. (Înv. și reg.) Încaltea, încai. [Var.: încálea adv.] – Din în + cale. Vezi definitia »