Definita cuvantului pin
pin (píni), s. m. Arbore (Pinus silvestris). – Mr. chin, megl. pin. Lat. pĭnus (Pușcariu 1318; Candrea-Dens., 1389; REW 6519), cf. it., sp. pino, prov., cat. pi, fr. pin, port. pinho. – Der. pinos, adj. (de pin).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pin
FIN, -Ă adj. 1. subțire, delicat. ◊ mărunt. ◊ curat, pur; neamestecat. 2. foarte sensibil, delicat. 3. (despre oameni) manierat, elegant, bine crescut. 4. (fig.; despre gânduri, idei) subtil, ingenios; isteț. (< fr. fin) Vezi definitia »
misogin Vezi definitia »
PRECREȘTÍN, -Ă adj. anterior apariției creștinismului. (după fr. préchrétien) Vezi definitia »
cincantín (-nă), adj. – Varietate de porumb. It. cinquantino (Bogrea, Dacor., IV, 800). Vezi definitia »
TETRAGÍN, -Ă adj. (despre flori) cu patru carpele sau patru pistile. (< fr. tétragyne) Vezi definitia »