Definita cuvantului pîrghie
pîrghie (-ii), s. f. – Bară rigidă cu care se ridică greutăți. Lat. pergŭla „ieșire”, care mai înseamnă și „grindă mică”, cf. Du Cange (cf. Pascu, I, 142; Scriban). Explicația care pornește de la rom. prăjină (Tiktin) este nesigură.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pîrghie
pernicíe, pernicíi, s.f. (înv.) primejdie, pierzanie, distrugere. Vezi definitia »
TOMOFOTOGRAFÍE s.f. Procedeu asemănător cu radiofotografia, constând în a fotografia ecranul radioscopic pe care se proiectează imaginea obținută prin tomografie. [Gen. -iei. / < fr. tomophotographie]. Vezi definitia »
EXPLORÁȚIE s.f. Explorare. [Gen. -iei, var. explorațiune s.f. / cf. fr. exploration, lat. exploratio]. Vezi definitia »
IZODACTILÍE s. f. malformație a degetelor care au aceeași lungime. (< fr. isodactylie) Vezi definitia »
EJÉCȚIE, ejecții, s. f. Evacuare cu mare viteză, printr-un ajutaj, a unui curent de fluid folosit pentru propulsie. – Din fr. éjection. Vezi definitia »