Definita cuvantului piron
pirón (piroáne), s. n. – 1. Cui mare. – 2. Minciună. – Var. piroi. Mr. peronă „ac”. Ngr. πηροῦνι, περόνι (Cihac, II, 686; Meyer 326; REW 6366; Tiktin). – Der. pironi, vb. (a bate în cuie, a fixa; a imortaliza).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu piron
LEPTÓN s.m. 1. (În Grecia antică) Unitate monetară foarte mică. 2. Monedă divizionară în Grecia, egală cu a suta parte dintr-o drahmă. 3. (Fiz.) Denumire generică pentru particulele elementare (electron, pozitron, neutrino, mezon etc.) [< germ. Lepton, fr. lepton]. Vezi definitia »
GLÁSBETON s.n. Geam solid format din tuburi de sticlă închegate cu beton. [< germ. Glasbeton]. Vezi definitia »
démon (démoni), s. m. – Drac, diavol. – Var. (Mold.) dimon. Mr. dhemon. Ngr. δαίμων, în parte prin intermediul sl. demonĭ (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 51). Sec. XVII, popular cu forma mold., mai ales aplicată la copii (Iordan, Dacor., VII, 140, combătînd explicația lui Philippide, Principii, 236, care se gîndea la o alterare prin tabú). – Der. demonic (var. demoniac), adj., cuvinte culte, din gr. δαιμωνι(α)ϰός; îndemonit, adj. (posedat de diavol), înv., folosit de Cantemir. Vezi definitia »
MORIÓN1 s.n. Cască, coif cu marginile răsfrânte în sus (specifică sec. XVI). [Pron. -ri-on. / < fr. morion, sp. morrion]. Vezi definitia »
RADIOTELEFÓN, radiotelefoane, s. n. Aparat portabil de emisiune-recepție, folosit pentru radiocomunicații bilaterale pe distanțe relativ mici. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotéléphone. Vezi definitia »