Definita cuvantului piroti
pirotí (pirotésc, pirotít), vb. – A dormita, a fi adormit pe jumătate. Origine incertă, poate expresivă. După Tiktin, din gr. πηρόω „a amorți”. – Der. piroteală, s. f. (somnolență).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu piroti
TRAVESTÍ2, travestesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) deghiza. – Din fr. travestir. Vezi definitia »
TRIMÚRTI s. n. asociere de cult și de doctrină a celor trei figuri din religiile indice: Buda, çiva și Vișnu, formă unică de teofanie. (< fr., engl. trimurti) Vezi definitia »
răstí (răstésc, răstít), vb. refl. – A răcni, a se stropși, a vorbi dur. Origine îndoielnică. Pare. var. a lui rosti „a vorbi”, sau der. directă de la rost „cioc”. Pentru evoluția semantică, cf. sp. enrostrar „a arunca în față”. Celelalte explicații par insuficiente: din sl. rešti „a zice” (Cihac, II, 308), soluție dificilă fonetic; pus în legătură cu rast „splină” (Tiktin); în loc de răpști (Scriban). – Der. răsteală, s. f. (asprime, mustrare); răstitură, s. f. (asprime). Vezi definitia »
ASHÁNTI subst. 1. S. m. Membrul al populației akan (2) din Ghana, care făcea parte, în trecut, din regatul Ashanti (fostă confederație de state formată la sf. sec. XVII, învinsă de britanici în 1896 și anexată coloniei Coastei de Aur Britanice în 1901, astăzi partea centrală a Ghanei). 2. S. n. Limba twi a populației ashanti (1). (cf. engl. ashanti < twi ásànté) [MW, AHDEL] Vezi definitia »
ALBERT I, rege al Belgiei (1909-1934). A sprijinit înfăptuirea unor reforme social-economice și militare. Comandant suprem al armatei în primul război mondial. Vezi definitia »