Definita cuvantului pîș
pîș interj. – Reproduce sunetele mersului silențios. – Var. pîșa. Creație expresivă, cf. fîș, pis, hîș. Relație cu păși „a merge” (Candrea) este improbabilă și se bazează numai pe încrucișarea ambelor cuvinte în var. pîși „a merge”. – Der. pîșcîi, vb. (a reproba, a dezaproba, a fluiera), cf. hîșcîi; pîșcîială, s. f. (demonstrație de dezacord), ambele cuvinte înv., folosite de Dosoftei (sec. XVII) și pe care Scriban le pune în mod greșit în legătură cu pîrsni; pîșpîi, vb. (a murmura, a șopti); pîșpîială, s. f. (șoaptă); pîșpîitor, adj. (șoptitor; înv., băgăcios, turbulent).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pîș
ráreș, -ă, adj. (înv.) cu părul rar. Vezi definitia »
cartuș, cartușe s. n. 1. (deț.) amestec de rugină și var înfășurat într-o cârpă uscată, care prin frecare cu o bucată de lemn pe mozaic se aprinde. 2. (glum.) virilitate, potență; spermă. 3. v. carton (2.) Vezi definitia »
BICÁȘ s.n (Reg.) Cremene; cuarț. – Magh. béka-só. Vezi definitia »
ETÁNȘ, -Ă, etanși, -e, adj. (Despre aparate, recipiente etc.) Care nu permite să pătrundă sau să iasă un fluid. – Din fr. étanche. Vezi definitia »
POLOGÁȘ, pologași, s. m. (Reg.) Pologar. – Polog1 + suf. -aș. Vezi definitia »