Definita cuvantului efracție
EFRÁCȚIE, efracții, s. f. Spargere a zidurilor, forțare a încuietorilor sau a oricărui dispozitiv de închidere, ca mijloc pentru săvârșirea unei infracțiuni. [Var.: efracțiúne s. f.] – Din fr. effraction.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu efracție
AGROBIOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu acțiunea legilor biologice generale asupra culturii plantelor și creșterii animalelor, constituind, totodată, baza teoretică a științelor agronomice. [Pr.: -bi-o-] – Din germ. Agrobiologie, rus. agrobiologhiia. Vezi definitia »
BUFTALMÍE s.f. (Med.) Creștere a volumului globului ocular; glaucom infantil. [< fr. buphtalmie, cf. gr. bous – bou, ophthalmos – ochi]. Vezi definitia »
-TELÍE elem. „mamelă, mamelon”. (< fr. -thélie, cf. gr. thele) Vezi definitia »
TURCOMANÍE s.f. (Rar) Turcofilie. [Gen. -iei. / < turc(o) + manie]. Vezi definitia »
ALOTRIOGEUZÍE s. f. pervertire a simțului gustativ. (< engl. allotriogeusia) Vezi definitia »