Definita cuvantului pișicher
pișichér (pișichéră), adj. – Viclean, șiret. Tc. pișkiar „chelner, ospătar” (Tiktin; Candrea); pentru semantism, cf. papugiu. Der. din tc. pișekiar „scamator” (Șeineanu, II, 296) este și ea posibilă. – Der. pișicherlîc, s. n. (potlogărie, escrocherie).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pișicher
IMPÚBER, -Ă adj. care n-a atins vârsta pubertății. (< fr. impubère, lat. impubes, -eris) Vezi definitia »
ANIMALIÉR, -Ă, animalieri, -e, adj. 1. Care se referă la animale, de animal. 2. (Despre opere de artă) Care reprezintă animale; (despre artiști) care înfățișează animale în operele lor. [Pr.: -li-er] – Fr. animalier. Vezi definitia »
bechér (bechéri), s. m. – Burlac, holtei. – Mr., megl. bichiar. Tc. bekar (Roesler 589; Șeineanu, II, 42; Lokotsch 284; Ronzevalle 50); cf. ngr. μπεϰιάρης, alb. betsar, bg. bekjar. – Der. becherie, s. f. (burlăcie). Cf. bicher. Vezi definitia »
FORESTIÉR, -Ă, forestieri, -e, adj. Privitor la păduri; de pădure; în legătură cu exploatările de păduri; silvic. ◊ Perdea forestieră = plantație de pădure, îngustă și lungă, destinată mai ales prevenirii și combaterii procesului de eroziune. [Pr.: -ti-er] – Din frr. forestier. Vezi definitia »
TROCHITÉR s. n. tuberozitate a extremității superioare a humerusului. (< fr. trochiter) Vezi definitia »