Definita cuvantului pleamă
pleámă (-éme), s. f. – 1. Pată, benghi. – 2. Rasă, castă. Sl. *plĕme (Bogrea, Dacor., III, 734), cf. pol. plama (Tiktin; Graur, BL, III, 43), bg. pleme „sămînță”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pleamă
NERVATÚRĂ s. f. totalitatea nervurilor de pe suprafața unui obiect; nervație (2). (< fr. nervature, it. nervatura, germ. Nervatur) Vezi definitia »
gagícă (fam.) s. f., g.-d. art. gagícii; pl. gagíci Vezi definitia »
săláică2, s.f. (reg.) tăișul secerei; sălai. Vezi definitia »
HIDRODINÁMICĂ s.f. v. hidrodinamic (1). [DEX'98] Vezi definitia »
LABIRINTÍTĂ, labirintite, s. f. Boală care constă în inflamația acută sau cronică a labirintului urechii. – Din fr. labyrinthite. Vezi definitia »