Definita cuvantului plean
pleán (pleánuri), s. n. – (Înv.) Pradă de război. – Megl. plean. Sl. plĕnĭ (Tiktin), cf. bg. plĕn, slov. plên, pol., ceh. plen. – Der. plenic, adj. (Basar., prizonier); plenui, vb. (înv., a jefui).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu plean
croncán, croncáni, s.m. (reg.) 1. corb. 2. vultur. 3. (reg.) pasăre răpitoare mare. 4. cal mare și slab, gârbovit de bătrânețe. Vezi definitia »
RĂDVÁN, rădvane, s. n. (Înv.) Trăsură de lux închisă, montată pe arcuri și trasă de mai mulți cai. – Din rus. rydvan. Vezi definitia »
ARACÁN s. m. v. săracan. Vezi definitia »
CICLOPIÁN, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de ciclopie. (< fr. cyclopien) Vezi definitia »
pastiloman, -ă, pastilomani, -e s. m., s. f. persoană care se droghează. Vezi definitia »