TELELÉU, -EÁ, telelei, -ele, s. m. și f. Om fără căpătâi, care își pierde vremea (umblând de colo până colo) fără nici o treabă. ◊ Expr. (Adverbial) A umbla teleleu (Tănase) = a umbla de colo până colo, fără rost. A fi teleleu Tănase = a fi zăpăcit, aiurit, năuc. – Din magh. telelö. Vezi definitia »

SETACÉU, -ÉE adj. (bot.; despre unele organe) acoperit cu peri țepoși, rigizi. (< fr. sétacé) Vezi definitia »

AUȘEU, com. în jud. Bihor; 3.362 loc. (1991). Vezi definitia »

HIPOGÉU¹ s. n. (ant.) construcție, mormânt subteran. (< fr. hypogée, lat. hypogeum, gr. hypogeion) Vezi definitia »

LIZERÉU s.n. (Anat.) Linie de demarcație între două aspecte tisulare. [Pron. -reu. / < fr. liseré]. Vezi definitia »