Definita cuvantului poartă
poártă (pórți), s. f. – 1. Deschizătură și loc de trecere într-un loc împrejmuit. – 2. Imperiul otoman. – Mr., megl. poartă, istr. poartę. Lat. porta (Pușcariu 1347; Candrea-Dens., 1421; REW 6671), cf. it., prov., cat., port. porta, fr. porte, sp. puerta. – Der. portar (mr. purtar), s. m. (paznic; Munt., șambelan, boier însărcinat cu protocolul, cel care introduce trimișii Porții; Mold., comandantul cetății Suceava, capitala țării, șeful armatei), ar putea reprezenta direct lat. portārius (Pușcariu 1358; REW 6673); portăreasă, s. f. (femeie care păzește poarta); portărel, s. m. (înv., slujbaș domnesc subordonat marelui portar; executor judecătoresc); portărie, s. f. (meseria de portar). – Der. neol. portic, s. n., din fr. portique; portieră, s. f., din fr. portière; portal, s. n., din fr. portail.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu poartă
LIMFOPOIÉZĂ s. f. proces de formare a limfocitelor sau a țesutului limfatic. (< fr. lymphopoïèse) Vezi definitia »
ECOSÉZĂ, ecoseze, s. f. Vechi dans popular scoțian cu mișcare vie; melodie după care se execută acest dans. – Din fr. écossaise. Vezi definitia »
huștupínă s.f. (reg.) persoană mare și diformă; huțupină. Vezi definitia »
RADIOFRECVÉNȚĂ s.f. Frecvență a undelor electromagnetice folosită în radiocomunicații. [Cf. fr. radiofréquence]. Vezi definitia »
TRIRÉMĂ s.f. (Ant.) Galeră cu trei rânduri de lopeți; trieră. [Cf. lat. triremis, fr. trirème]. Vezi definitia »