Definita cuvantului pocînzel
pocînzél (-éi), s. m. – Însoțitor al mirelui la nunțile țărănești, trebuie să poarte darurile și să ajute la mutarea miresei. – Var. pocînzeu, pochinzer. Mgr. ἀποϰρισιάριος „trimis”, cf. v. rus. poklisarĭ „trimis”. Nu se folosește în Mold.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pocînzel
CAICÉL, caicele, s. n. Diminutiv al lui caic. [Pr.: ca-i-] – Caic + suf. -el. Vezi definitia »
sugurel, sugurei, s.m. miel, cârlan (regionalism). Vezi definitia »
POSTELNICÉL, postelnicei, s. m. Titlu dat unui slujbaș (civil sau militar) de la curtea domnească subordonat postelnicului (1); persoană care avea acest titlu. – Postelnic + suf. -el. Vezi definitia »
plugărél2, plugăréle, s.n. (reg.) plugușor (pentru colindele de Anul Nou). Vezi definitia »
CÂRSTÉL s. m. v. cristei. Vezi definitia »